Sunt singura in infinitatea de cristale de gheata ce ma inconjoara. Haosul si luminile ce se joaca in fata mea ma fac sa cred ca traiesc intr-o alta lume...sa cred ca asta e perfectul, ca asa trebuie sa fie. Sunt urmarita de trecut, umbrele nu-mi dau pace... Dar refugiul meu, palatul meu, gheata mea, ma inalta, ma fac sa zbor, sa zambesc... Si merg mai departe spre crinii mei de sticla si-i ating, si ma simt in siguranta.
(Bun venit in lumea mintii mele, unde totul e un haos perfect, unde fiecare imperfectiune e perfecta, unde se nasc ganduri si idei imposibile mintii tale. Bun venit in palatul reginei.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu